Avem ocazia să vorbim din nou despre proiectul Nichita Stănescu, Sandu Florea – Semne şi Desemne, cartea obiect lansată în cadrul Muzeului Benzii Desenate, prin prisma a două evenimente ce merită punctate: expoziţia cu accelaşi nume care are loc în cadrul Salonului European al Benzii Desenate(unde sunt expuse pentru prima dată planşele originale executate de Sandu Florea în anii '80) şi eseul excepţional al lui Ion Manolescu din România Literară nr.44, din care reproducem un fragment.
[...] Într-un asemenea context cultural, favorabil deopotrivă literaturii şi graficii, se detaşează un eveniment în măsură să satisfacă exigenţele academice stricte ale criticilor şi istoricilor literari, precum şi gusturile diverse ale cititorilor obişnuiţi: apariţia unei cărţi-spectacol de poezie în bandă desenată, în cadrul unui proiect realizat de MNAC şi ICR şi coordonat de Alexandru Ciubotariu. Este vorba despre volumul Nichita Stănescu, Sandu Florea – Semne şi desemne, prezentat la Muzeul Benzii Desenate din Bucureşti, cu ocazia vernisajului expoziţiei Nichita Stănescu dialog – Sandu Florea semne (1 septembrie 2011). Executată manual de Alexandru Ciubotariu în doar 80 de exemplare numerotate (format 24 x 35, tip album alb-negru), cartea-obiect Semne şi desemne scoate la lumină 12 planşe cu versurile unui „clasic” al liricii autohtone, ilustrate grafic de un „clasic” al benzii desenate româneşti şi americane. Istoria planşelor inedite de poezie BD, dezvăluită în prefaţa lui Sandu Florea, ar merita inclusă într-un volum separat de amintiri despre Nichita Stănescu; ea poartă încărcătura emoţională specifică marilor întîlniri culturale şi micilor întorsături ale destinului.[...]
|
