 În 1990, când toată lumea spera la mai bine, noi, bedefilii, speram la mai bine şi la mai multe benzi desenate. Vreme de 20 de ani nu am făcut decât să ne pierdem iluziile, una după alta, odată cu revistele BD care rezistau doar două-trei numere (precis mai păstraţi în bibliotecă măcar Quadrat şi Carusel, dacă nu şi Pif Surprize, Dino, Imago, Desant, Snif, Orion etc). Nici măcar Rahan nu a rezistat, deşi au fost două tentative de editare după anii 2000. DE CE nu au rezistat aceste reviste? Majoritatea comentatorilor au cântat prohodul benzii desenate din România, spunând ca la noi nu mai este public pentru cea de-a noua artă. Unii chiar au negat că ar fi existat vreodată BD la noi şi s-au bătut cu pumnul în piept, ca gorilele cu care se luptă Rahan, lăudându-se prin presă că ei au inventat banda desenată după anul 2000, prezentând drept romane grafice nişte mâzgăleli fără înţeles şi fără rost, vândute în câteva zeci de exemplare. Eu - în calitate de economist - am spus că, aşa cum nu mai există la noi reviste şi ziare - difuzate pe scară largă - care să nu facă parte dintr-un trust, nici BD-ul nu poate rezista dacă nu este editat de un trust de presă.Şi iată că Adevărul Holding lansează bomba: de la 1 iunie va publica colecţia Rahan, 26 de volume, într-un tiraj de masă - 200.000 exemplare la lansare şi la un preţ imbatabil (incomparabil, imparabil etc). Intr-adevăr, 64 de pagini full color, pe hârtie lucioasă, la doar 7.95 lei - mai puţin de 2 euro - nu există un mai bun raport calitate/preţ.Rahan a fost cea mai bună alegere a editorilor de la Adevarul: ei se bazează pe nostalgia cititorilor de vârsta noastră, care vom cumpăra revista sub pretextul că o luăm pentru copiii noştri dar o vom devora noi înşine şi o vom colecţiona cu sfinţenie. Iar pentru copiii de astăzi este chiar o revistă educativă, nu numai datorită dosarului pedagogic din fiecare număr dar şi datorita caracterului pozitiv al aventurilor lui Rahan.Mai mult decât atât, prevăd că, dacă Rahan se va vinde în tirajul dorit de editori, vor urma şi alte colecţii de benzi desenate, editate tot de ei sau de alte trusturi de presă şi poate chiar o colecţie de BD româneşti. După 20 de ani putem din nou sa sperăm. Mai sunt trei zile, două, una… e 1 iunie! Cu toţii la chioşcuri!
Dodo Niţă
|