Este destul de dificil de separat banda desenată belgiană de cea franceză, şi de aceea exegeţii celei de-a noua arte au inventat expresia « banda desenată franco-belgiană ».
Cu toate acestea vom încerca, în cele ce urmează, să trecem în revistă autorii belgieni publicaţi în România. Primul, în ordine cronologică, este probabil şi cel mai important: André Franquin. Intr-adevar, în paginile revistei Luminiţa a apărut în 1968 un scurt gag BD cu Gaston Lagaffe.
Apoi va trebui să aşteptăm 20 de ani ca să găsim o altă BD belgiană, în almanahul Cutezătorii, de această dată: Ştrumfii, imaginaţi de Peyo.După căderea regimului comunist, au apărut în România numeroase reviste de benzi desenate. Unele dintre ele au publicat şi BD ale unor autori belgieni, precum Alpo şi Tim unde, chiar din 1990, găsim mai multe episoade din Bill şi Bul (Boule et Bill, de Roba). Dar inflaţia (de până la 300% în primii ani) a lichidat aproape toate aceste reviste. Singura cale de a mai face cunoştinţă cu personajele BD belgiene a reprezentat-o desenele animate difuzate de numeroasele posturi TV nou-înfiinţate : astfel Ştrumfii, Marsupilami, Lucky Luke, Papyrus, Yakari, Walter Melon (Achille Talon) şi Tintin au intrat în imaginarul publicului românesc..Cu toate acestea banda desenată a continuat să apară şi pe suportul său tradiţional, hârtia. In 1996, la salonul BD de la Craiova, a cărui temă a fost chiar « BD western », a fost lansat albumul Diligenţa (la Diligence) din seria Lucky Luke, de Morris. Un al doilea album al seriei, Dalton City, va apare abia în 2005.In 1996, cu ocazia aniversării a 40 de ani de la naşterea Ştrumfilor, editura Egmont a publicat 10 cărţi ilustrate cu aventurilor simpaticilor pitici albaştri.
Intre 1996-1997, în paginile revistelor concurente Dino şi Pif Surprize, au văzut lumina zilei şi alte aventuri ale personajelor belgiene Lucky Luke, Boule et Bill sau Achille Talon. In fine, în 2005, un episod al seriei Prinţul Nopţii, realizată de desenatorul realist Yves Swolfs a fost publicat în revista Hard BD.« Tonnerre de Bucarest, enfin Tintin parle roumain! » - aşa şi-a inceput discursul ambasadorul Franţei la Bucureşti, cu ocazia lansării primelor albume Tintin traduse în româneşte, la Institutul Francez, în noiembrie 2006. André Szacvary, un om de afaceri francez stabilit în ţara noastră a făcut un pariu cu el însuşi : să editeze în româneşte, în mai puţin de zece ani, toate cele 24 de albume Tintin. Şi se pare că va câştiga pariul : au apărut deja Tigările Faraonului, Lotusul Albastru, Urechea Ruptă, Insula Neagră, Sceptrul lui Ottokar, Crabul cu Cleştii de Aur, Secretul Licornului, Comoara lui Rackham cel Roşu, iar pentru Crăciunul 2009 sunt anunţate Cele 7 globuri de cristal şi Templul Soarelui.Cu excepţia lui Tintin (ale cărui aventuri au apărut în revista ce-i purta numele), cele mai multe dintre seriile BD citate mai sus, Gaston Lagaffe, Lucky Luke, Les Schtroumpfs, Boule et Bill, Marsupilami, Papyrus, au fost create pentru revista Spirou. Aceasta, editată din 1938 de editorul belgian Dupuis este revista săptămânală BD cea mai cunoscută şi cea mai longevivă din Europa (3730 numere apărute deja). Din păcate aproape necunoscută în ţara noastră – cu excepţia bedefililor incurabili. Delegaţia Wallonie Bruxelles de la Bucureşti, în colaborare cu Centrul Belgian al Benzii Desenate, prezintă publicului românesc, cu ocazia celei de-a 19-a ediţii a Salonului Internaţional al Benzii Desenate de la Constanţa, o expoziţie retrospectivă despre această publicaţie mitică, revista Spirou.
Dodo Niţă
|
